... and defend your country.
Ce s-a ajuns in timpurile noastre din sensul unor cuvinte mitologice? Nici macar mitul nu mai e ce a fost, vorbesc de oameni in general, acum niste carti inchise si evazive si pline de enigme.
Da, recunosc, am devenit oarecum si eu una, si ma minunez acum ca nu ma mai pot exterioriza .... da, ma exteriorizam mai mult decat o fac acum.
[ ... ]
Da, oamenii nu mai au incredere sa se implice in ceva, atat de mult le e teama de cadere, oamenii nu mai stiu sa se ridice cand un obstacol i-a doborat, se ridica plini de julituri si oase dezlocate, pe care le lasa asa si se cred o viata infirmi. NU! aveti posibilitatea sa va refaceti.
N-ai cum sa spui ce gandesti, pentru ca esti catalogat, ai o obsesie, din lipsa de informatie oamenii te percep total diferit.
Iar daca doresti sa te faci inteles, ti se tranteste un post - it pe frunte pe care scrie: U FREAK! si fug plangand speriati in stanga si in dreapta, uitandu-se cu groaza peste umar inapoi, niste lasi.. . auleu ce taraboi, dai in unul tipa doi.
Mhm, limbaj de lemn, daca as avea o pensula si o panza, m-as exprima altfel.. :))..
asa, ma suport scriind tampenii pe care nu le inteleg decat eu, nu-i asa? ;))
Mai pap o curmala, sa ma mai indulcesc oleak, sa continui sa zambesc si sa cred ca oamenii sunt dornici sa comunice in adevaratul sens al cuvantului si sa gandeasca nitel inainte sa-mi puna stampila ....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
cand e ziua ta sa iti fac un cadou frumos, pensula si sevalet?
man..the guy is moving for the kill :D)
uhm..dana..ti-as sugera sa scrii ce crezi :) chit ca o parte din ce ai scris reflecta parerea ta
Hm, am i that bad Andrei? ;)) (eu am scris din modestie ca e crap my writing skill... :((( ) :P ..Uhm, inca mai spun ce gandesc imokito dear, pentru cine ma poate auzi.
aaaa, imok, nu ma mai provoca, pe celalalt blog, ca mi s-a interzis.. ;)) sa mai spamez :P
Mi se pare amuzant.. ca scrii chestiile astea, si vorbesti de comunicare. Tu faci lucrurile alea, tu comunici, tie nu iti e frica sa cazi ? Mie mi se pare ca esti la fel ca cei depsre care scrii asta.
pai am cunoscut caderea, gata.. mi-a trecut, incerc sa ma schimb, e un proces intreg, de cand am scris ce am scris aici am facut progres :)), mic da e acolo :P.. si deh, eu acord timp omului .. nu il etichetez.
daca ti se pare, nu stii despre ce vorbesti, e adevarat, exista un zid, adica un fel de deghizare, niste pansamente, just in case :)), dar deobicei, accept sa ma lovesti cat de tare poti. Frica... a disparut cam de tot. Bineinteles, in ideea de comunicare, daca am cuvinte sa rostesc si am CE sa rostesc, dar asta depinde de oameni, care dupa cum am zis sunt carti inchise.. . deprimate, cu agenda, care isi masoara cuvintele, nu le lasa sa curga de la sine. Ma blochez si eu automat in zidul lor.
Trimiteți un comentariu