ești cel mai frumos soare pe care l-am văzut vreodată, îmi pare rău că sunt uneori toantă.
Vine ploaia laolaltă și dezmorțeste sufletul prins în glod.
Ca un norod, îî simt acum vrejul că-nvie, ca să vie
Să vă fie bucurie,
Și ție, și ție, și ție și ție și ție.
Mulțumesc.
duminică, 29 ianuarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu